Iarna când românii s-au mâncat între ei. ”Pe trup existau tăieturi precise, făcute de o mână omenească!”Atunci au murit 70 la sută dintre copiii născuți!

Iarna cumplită dintre 1916 și 1917, intrarea României în Primul Război Mondial, mobilizarea armatei, terenurile agricole rămase nelucrate, blocada impusă de trupele germane dar și jafurile rușilor au dus la tragedii imense, ivite mai ales în sudul Moldovei, unde au apărut cazuri de canibalism. Populația suferea de frig, lemnele lipseau, în județele Covurlui, Tecuci ori Tutova au murit peste 70 la sută dintre copiii născuți. Deși fusese instaurată Legea Marțială, România părea un stat în dezagregare.

Între 13/28 iulie 1914 și 14/27 august 1916 România are statut de țară neutră în Primul Război Mondial. Intră, efectiv, în conflagrație, pe 14/27 august 1916, de partea Antantei. Trupele sunt mobilizate, terenurile agricole nu mai pot fi lucrate de femeile rămase să crească copii. Caii și boii sunt rechiziționați. Vara și toamna lui 1916 sunt secetoase. Iulie și august sunt luni fără pic de ploaie. Râul Sușița, de exemplu, seacă de tot. În Moldova, nevoia de hrănire a trupelor din tranșeele aliniamentului Șendreni-Nămoloasa-Mărășești-Panciu sărăcește și mai mult populația. Rușii se retrag, pe fondul revoluției bolșevice. Logic, se dedau la jafuri și distrugeri incomensurabile.

Slujbă pentru soldații morți în luptele din sudul Moldovei. Regimentul 11 Siret. Toamna lui 1917

Apoi vine o iarnă la fel de grea. Situația e dramatică nu numai în Moldova. În ianuarie 1917, Bucureștiul este acoperit cu un strat imens de zăpadă. Pe 16 ianuarie, printr-o ordonanță a administrației militare de ocupație, sunt stabilite trei zile pe săptămână în care este interzis consumul de carne (luni, miercuri, vineri), introducându-se cartele de pâine. Contravențiile se pedepseau cu amendă până la 3.000 de lei ori cu închisoare până la șase luni! Pe 12 februarie se raționalizeză alimentarea cu pâine, se taie făina. În aprilie, germanii rechiziționează aproape tot: 15.000 de mantale sau pături, 20.000 de cămăși, pantaloni, ciorapi.

Bucureștiul și Biserica Rusă în iarna 1916 – 1917

În țară, una dintre cele mai afectate zone este cea a Galațiului, dar și împrejurimile sale. Documentele arată sute de decese în fiecare zi. Primăria raportează că ”situația este grea, numărul de vite a suferit o scădere rapidă din cauza lipsei furajelor, stocurile de cereale și de făină sunt zero, populația suferea și de frig și din cauza lipsei lemnelor de foc”. Pentru a înțelege și mai bine dimensiunile tragediei, trebuie spus că 70 la sută dintre copiii născuți în județele Covurlui, Tecuci ori Tutova au decedat! Vorbim despre una dintre cele mai mari rate de mortalitate infantilă din întreaga noastră istorie. Apare bănuiala că multe dintre femeile care nasc își omoară pruncii cu bună știință, pentru că nu au cu ce să-i hrănească!

Prețurile produselor cresc, inflația nu mai poate fi stăpânită. Germanii bombardează orașul Galați și distrug clădirile Crucii Roșii, acolo unde oamenii se adăposteau. Deși pare greu de crezut, un raport din aprilie 1917, semnalează cazuri de canibalism! ”Cadavrul unei tinere femei decedată din cauza bombardamentului a fost găsit parțial descărnat. Cei din casă au spus că părțile lipsă au fost mâncate de câinii de pripas, însă pe trup existau tăieturi precise ce se păreau a fi făcute de mână omenească”, notează documentul. În această vreme, la București, pe Calea Victoriei, generalul Mackensen organizează parade militare în cinstea zilie de naștere a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei…

Sursă:  https://a1.ro/premium/iarna-cand-romanii-sau-mancat-intre-ei-pe-trup-existau-taieturi-precise-facute-de-o-mana-omeneascaatunci-au-murit-70-la-suta-dintre-copii-i-nascut-id760129.html

loading...

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *