Preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul DNA pe 2017: Suntem departe de o revocare! Citeste mai mult pe ..

Laura Kovesi, procurorul şef al DNA, a prezentat miercuri raportul de activitate al DNA pentru anul 2017, la o zi după şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, care a dat aviz negativ solicitării ministrului Justiţiei de a o revoca din funcţie. La şedinţă a venit şi preşedintele Klaus Iohannis. În schimb, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, i-a reproşat şefei DNA că nu i-a trimis raportul şi a transmis că nu va participa la şedinţa de bilanţ, deşi a fost invitat.

UPDATE 11.30 Klaus Iohannis, luare de cuvânt:

Felicitări pt întreaga activitate de anul trecut.

Cifrele nu mint. Cifrele reci, obiective.

DNA funcţionează eficient, se află în prima linie a luptei anticorupţie, contrar unei evaluări subiective, tendenţioase, prezentată de cineva săptămâna trecută.

Asistăm la manifestări virulente şi încercări de a subordona justiţia politicului.

Nişte inculpaţi şi condamnaţi penal s-au unit pentru a discrimina DNA.

Nu au şanse de reuşită.

Democraţia s-a consolidat în România, justiţia este independentă şi eficientă, iar spiritul civic se manifestă cu curaj.

În lupta dintre nou şi vechi, dintre cei care trăiesc din corupţie şi cei care combat corupţia va câştiga România modernă.

Discursul complet al preşedintelui, transcris de Administraţia Prezidenţială:

„Doamnă Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție,

Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Domnule Procuror General al României,

Domnule Vicepreședinte al CSM,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Felicitări, în primul rând, pentru întreaga activitate pe care ați desfășurat-o pe parcursul anului trecut! Am ascultat cu interes prezentarea raportului Direcției Naționale Anticorupție. Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.

În 2017 au fost soluționate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016, și au fost trimiși în judecată aproape 1.000 de inculpați.

Pe baza rechizitoriilor DNA, anul trecut instanțele au condamnat definitiv 713 inculpați, ponderea achitărilor fiind de 12%, din care o pătrime ca efect al deciziei Curții Constituționale prin care abuzul în serviciu a fost limitat doar la încălcarea legii, și nu și a Hotărârilor de Guvern sau a altor acte normative.

Toate acestea demonstrează încă o dată că DNA este o instituție care funcționează eficient și care se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupție.

Contrar unei evaluări subiective, tendențioase și partizane, prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută, eficiența DNA este departe de a putea fi contestată: cu 107 procurori s-au soluționat peste 11.000 de cauze, adică, în medie, 100 și ceva de dosare de fiecare procuror.

Direcția Națională Anticorupție, ca parte a Ministerului Public, și justiția, în ansamblul său, asigură mecanismele necesare pentru a vindeca România de corupție. Din păcate, însă, asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării și la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA, activitatea DNA și cu încercarea clară de a subordona justiția politicului. Inadmisibil!

Niște inculpați și condamnați penal, după ce au fost prinși de instituțiile statului încălcând legea, s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au cercetat. Dar, așa cum spune un proverb românesc, minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Toate aceste acțiuni concertate în plan mediatic nu au șanse de reușită.

Cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă privilegii și se exercită prin abuz.

Spre nenorocul lor, democrația s-a consolidat în România, justiția este acum independentă și eficientă, iar spiritul civic al societății românești se manifestă în ultima vreme cu mult curaj.

Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou și vechi, dintre cei care trăiesc din corupție și cei care combat corupția, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei țări și cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câștiga România modernă, europeană, care acționează în baza valorilor democrației occidentale și a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democrație originală? Cred că și de acolo ni se trage ceva legat de corupție și abuzul de putere.

Doamnelor și domnilor,

În cei 16 ani care s-au scurs de la apariția Parchetului Național Anticorupție, am fost cu toții martori la o creștere a capacității statului de a combate corupția, progres recunoscut nu doar de români, ci și de toți partenerii noștri externi.

În tot acest timp, nu doar instituțiile s-au schimbat. Societatea românească s-a maturizat ca urmare a consolidării democrației.

Susținerea fără precedent pe care oamenii au arătat-o valorilor statului de drept ne arată că cetățenii își doresc o Românie demnă, o justiție dreaptă și o societate în care cei care se plasează, sau încearcă să se plaseze, deasupra legii răspund pentru faptele lor, indiferent de poziție, funcție, avere sau statut social.

Încrederea în justiția din România este dată de cei care însuflețesc sistemul judiciar. Magistrații sunt repere de comportament în cadrul oricărei societăți democratice. Integritatea și profesionalismul acestora trebuie să rămână standarde de referință pentru societatea românească.

Din acest motiv, abaterile individuale care riscă să afecteze prestigiul unui întreg corp profesional trebuie prevenite și corectate cu fermitate și promptitudine de către instituțiile cu atribuții în domeniu.

Incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut dăunează grav societății românești.

În tot acest context intern, deloc liniștit, actorii sistemului de justiție din România au dat dovadă de profesionalism și unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea.

Am deplină încredere că instituțiile statului cu atribuții în domeniu și asociațiile profesionale ale magistraților vor continua să se manifeste atunci când independența justiției este în pericol.

Procesul de transformare democratică a unei societăți este unul de durată. Cred că România are nevoie de dezvoltarea unor politici publice și a unei legislații care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a faptelor de corupție și pe educarea cetățenilor, în special, evident, a tinerilor, cu privire la efectele negative, efectele nocive ale corupției de orice fel.

Prin activitatea sa, Direcția Națională Anticorupție a arătat că principiile statului de drept nu sunt simple deziderate, ci realități pe care le trăim cu toții. O societate care se clădește pe un asemenea fundament are mai multe șanse de dezvoltare și de prosperitate.

Veți avea în mine un partener și un susținător al aplicării acestor principii.

Vă doresc în continuare mult succes!”

_____________

UPDATE 11.10 Laura Kovesi prezintă bilanţul activităţii DNA pe 2017.

Ea a spus că decizia CCR din 2016 a dus la închiderea a aproape 250 de dosare DNA, cu un prejudiciu de circa 150 milioane de euro.

De asemenea, Laura Kovesi s-a plâns că autorităţile prejudiciate în dosare de corupţie nu se constituie în părţi civilepentru a recupera prejudiciile create.

Kovesi a afirmat că în 2017 au fost închise două dosare ca urmare a prescrierii faptelor. Unul dintre ele este dosarul Microsoft, iar DNA a făcit plângere la Inspecţia Judiciară împotriva procurorului care l-ainstrumentat, Mihaiela Iorga.

În domeniul achiziţiilor publice, corupţia este generalizată.

În Sănătate, a dat Kovesi exemplu, contractele de achiziţii publice sunt supraevaluate, astfel încât valoarea finală să acopere şi şpaga negociată.

În 2017, DNA a întocmit peste 11.000 de dosare.

Într-un singur dosar au fost audiaţi peste 1.000 de martori, 73 de inculpaţi, peste 50 de percheziţii, prejudiciu de peste 2,5 milioane de euro, volumele conţin 465.000 de file.

în 2017 au fost achitaţi 93 de inculpaţi.

Procurorii DNA au pus sechestru pe bunuri de peste 200 milioane de euro.

159 milioane de euro vor intra la bugetul de stat, prejudicii recuperate.

DNA a avut probleme de respectare a codurilor profesionale.

Au fost 2 procurori DNA revocaţi, unul trimis în judecată (Mihaiela Iorga), unul sancţionat disciplinar (Mircea Negulescu).

Au fost atacuri fără precedent la adresa noastră în 2017 şi au fost încercări de modificare a legislaţiei care ne priveşte. Noi nu facem legea,ci o aplicăm. Dar avem obligaţia de a ne exprima punctul de vedere când activitatea noastră este pusă în pericol.

Discursul complet al procurorului șef al DNA cu ocazia prezentării Bilanțului anual de activitate pentru anul 2017, postat de DNA

Bine ați venit la prezentarea bilanțului DNA pentru anul 2017, un moment în care noi analizăm ce am făcut bine, analizăm ce nu a mers bine și ce am greșit pentru ca analiza noastră să poată fi utilă pentru fundamentarea unor decizii privind reducerea corupției în România.

2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupției, un an complicat.
Însuși demersul de a lupta împotriva corupției, a fost pus sub semnul întrebării.
Deși noi descoperim și trimitem în judecată tot mai mulți inculpați pentru fapte de corupție, bugetele publice sunt în continuare prejudiciate prin fraude.
Ne întrebăm dacă avem instituții mai curate. Dacă eforturile Justiției în lupta cu corupția nu trebuie completate cu măsuri.

Aproximativ 1000 de inculpați au fost trimiși în judecată, în 2017.
Reamintesc celor care nu știu, sau au uitat, faptul că DNA se ocupă doar de marea corupție. Acesta este specificul instituției noastre, prevăzut în lege.

O treime dintre inculpații trimiși în judecată au avut funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
3 miniștri, 5 deputați, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost președinte al Camerei Deputaților în Parlamentul României și 1 secretar general al unui minister au fost trimiși în judecată în urma investigațiilor DNA.

Aceste cifre ne arată că, de cele mai multe ori, cei care au comis infracțiunile sunt tocmai cei care aveau ca principală atribuție conducerea în mod corect a instituțiilor sau gestionarea legală a bugetelor. Funcțiile de conducere le-au permis să abuzeze de banul public, să aprobe investiții inutile, să favorizeze firmele agreate.

Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă și le transmit mai departe. Sunt „rețete” folosite pentru fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de către firmele care vin la achiziții publice. Toți știu ce trebuie să facă, cu cine trebuie să vorbească pentru a câștiga un contract de achiziție.

Să vă dau cel mai dramatic exemplu, cel din Sănătate. DNA a identificat manageri de spitale care iau mită de la furnizorii de produse și servicii. Condiționează buna derulare a contractelor încheiate și plata facturilor de achitarea unor „comisioane” cuprinse între 5 și 20% din valoarea contractului și obțin beneficii nelegale de ordinul milioanelor de euro.

De asemenea, investigațiile privind frauda cu fonduri europene s-au dublat în ultimii doi ani. 130 trimiteri în judecată în 2017 față de 65 în anul 2015.
O treime din inculpații trimiși în judecată au comis fraude cu fonduri europene1.
În cele mai multe cazuri, este vorba de fraudarea fondurilor destinate dezvoltării zonelor rurale. Afectează așadar banii destinați comunităților mai sărace.
Curtea Constituțională a pronunțat în 2016 o decizie privind infracțiunea de abuz în serviciu. Astfel, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu care generează fraudarea banului public datorită încălcării legislației primare. Adică încălcării dispozițiilor din legi sau ordonanțe.

Sigur, ca procurori respectăm decizia Curții Constituționale și nu mai putem reține răspunderea penală.
Ca efect al acestei decizii a Curții Constituționale au fost închise 275 de dosare în care procurorii au stabilit prejudicii din bani publici de 148 milioane euro.

Întreb: în câte dintre aceste dosare clasate de procurori, în temeiul deciziei Curții Constituționale, celelalte instituții au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă?
Repet: 275 de cazuri clasate, 148 de milioane de euro. În câte cazuri celelalte instituții au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii? Există un interes pentru recuperarea acestor bani, pierduți de cetățeni, de comunități?

Și când vorbim de recuperarea banilor publici trebuie să amintesc o altă situație gravă. În cauze pe care le investigăm, deși dovedim că sunt fapte penale, există situații în care reprezentanții autorităților publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.
Nu vor să recupereze banii, pur și simplu. Refuzul de a recupera prejudiciile cauzate bugetului public este de neînțeles. Un astfel de refuz validează abuzul ca pe un comportament acceptabil.

189 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracțiuni au fost de peste 95 milioane Euro.
Aceste date ne arată o situație îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu, care se manifestă cu precădere în domeniul achizițiilor publice. Ne arată că nu avem un sistem de achiziții publice curat și transparent.
Cu privire la perioadele de timp pentru care primim sesizări, de multe ori suntem sesizați cu fapte penale comise chiar și cu 9 sau 10 ani în urmă .
În 2017 am primit 4 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 10 ani, 14 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 9 ani, 12 sesizări pentru fapte comise acum 8 ani și 10 sesizări pentru fapte comise în urmă cu 7 ani.
Trebuie găsite mecanisme de responsabilizare a instituțiilor pentru a nu aștepta atât de mulți ani pentru a face o sesizare, iar apoi să paseze responsabilitatea la procurori. Dar aceste mecanisme nu sunt în sarcina DNA.
Este foarte dificil să faci anchetă și să administrezi probe pentru fapte de 9 ani sau la 10 ani. Și cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, procurorii au investigat și au soluționat și astfel de cazuri.

În mod categoric, un procuror trebuie sa finalizeze ancheta în termen rezonabil, cu celeritate și interiorul termenului de prescripție.
În 2017 am identificat 2 dosare în care clasarea cauzei a fost determinată de prescrierea faptelor și această situație a fost imputabilă unui procuror. În acest caz am sesizat Inspecția Judiciară. În alte 34 de dosare faptele erau deja prescrise când s-au înregistrat la DNA.

Anchete noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni. Acestea sunt motivele pentru care am înființat în anul 2017 Compartimentul de analiză a datelor privind corupția.
Acest Compartiment a realizat analize ale dosarelor instrumentate de DNA, în domeniul abuzului în serviciu în achiziții publice, în sănătate sau retrocedări ale dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Principalele concluzii ale acestor studii ne arată că :

  • Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată.
  • Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate.
  • Statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii.
  • Pe lângă prejudiciul efectiv mai există și alte efecte grave ale acestor fapte: blocarea dezvoltării comunității scăderea calității vieții, accesul la servicii de proastă calitate și afectarea infrastructurii locale reprezentative pentru o comunitate.

Cât despre modul de acțiune, o să vă dau câteva exemple din Sănătate, pentru că tot am început cu acest domeniu, extrem de important:

  • Într-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma „intermediară” a fost de 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului.
  • Cel mai des achiziția a fost supraevaluată, astfel încât să poată fi acoperită și mita ce a fost primită de manager. Sigur, nu toți managerii de spitale fac asta, vorbesc strict de cazurile descoperite de noi.

Si în domeniul sănătății există o perioadă mare de timp între producerea faptei și momentul descoperirii acesteia. Ce șanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei există atunci când fapta este sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după producere?
Vă dau un singur exemplu: Contract atribuit în 2010, derulat între 2010-2012, audit desfășurat de Curtea de Conturi și sesizare la DNA în 2016. Rechizitoriul emis în 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor.

Folosul ilicit obținut prin astfel de fapte nu se întoarce întotdeauna în mod direct la inculpat. De multe ori, folosul este obținut de persoane din anturajul său ori din aceeași grupare politică.
Sumele de bani provenite din infracțiuni de corupție, fraudă în achiziții publice sau evaziune fiscală au fost folosite, ulterior, pentru finanțarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate în campanii electorale.

Doamnelor și domnilor,

În 2017 procurorii DNA au avut de soluționat peste 11.200 de dosare. Deși doar aproximativ 100 de procurori au desfășurat efectiv activități de urmărire penală, s-au soluționat peste 3.800 de dosare.
Cel mai mare număr de dosare soluționate într-un an de la înființarea instituției.
A fost un efort comun al procurorilor, al ofițerilor de poliție, al specialiștilor și al grefierilor din DNA.
Nu putem soluționa, cu resursele actuale, toate cauzele pe care le primim într-un an. DNA are în investigare cauze ce implică de cele mai multe ori administrarea unui probatoriu complex.
În 2017 au fost audiate peste 23.100 persoane, în medie 85 de persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente.
Asta au făcut cei din DNA, în acest an.

Ca exemplu, am avut un dosar în care au fost audiați 1053 martori și 73 de suspecți. Au fost efectuate 55 percheziții domiciliare și au fost 135 de ridicări de documente de la persoane fizice și juridice. Au fost efectuate verificări financiare pentru 27 de societăți comerciale și 39 de persoane fizice. Au fost dispuse 64 măsuri asiguratorii și sechestrate bunuri în valoare de peste 2,8 milioane euro. S-au luat măsuri preventive față de 35 inculpați. Acest dosar are peste 465.000 file.
Toate aceste activități au fost efectuate într-un singur dosar, iar procurorul de caz mai are în lucru alte 73 de dosare.

Cu tot acest efort, la finalul anului au rămas nesoluționate peste 6.000 de cauze. Aproape dublu față de cât pot soluționa procurorii DNA într-un an.

Nu ne alegem dosarele. Avem obligația să investigăm toate faptele de corupție la nivel înalt despre care sesizați și asta facem.
Procurorii nu au normă de rechizitorii, ei trebuie să stabilească adevărul judiciar pe bază de probe. Se dispune trimiterea în judecată atunci când faptele penale sunt dovedite.

O parte importantă a activității procurorilor DNA o reprezintă susținerea cauzelor trimise în judecată în fața instanțelor. Sunt 42 de procurori DNA care susțin în instanță cazurile investigate de noi.
În 2017, instanțele au condamnat definitiv 713 inculpați.
Printre ei: 3 deputați, 1 senator, 28 primari și 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat.

Au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea, iar 29 inculpați au fost achitați ca efect al deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu.
Față de anul 2016, numărul persoanelor achitate în 2017 a scăzut cu 9%.
Desigur suntem foarte preocupați în continuare de îmbunătățirea standardelor de calitate ale investigațiilor noastre.

De aceea, referitor la soluțiile de achitare rămase definitive am dispus prin ordin intern analizarea tuturor soluțiilor pentru a se stabili dacă motivele achitării sunt sau nu imputabile procurorilor.

Ca în fiecare an, a existat o preocupare pentru recuperarea pagubelor produse prin infracțiune.
Măsurile asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracțiune este de peste 200 milioane Euro.
Prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA judecătorii au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 159,5 milioane euro. Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid.

Așa cum spuneam, anul 2017 a fost un dificil pentru DNA. Un an în care, din păcate DNA s-a confruntat și cu probleme ce țin de respectarea legii și a codului deontologic, în interiorul instituției. Ne-am raportat la aceste probleme prin dispunerea de măsuri prevăzute de lege. Au fost 2 procurori revocați din DNA în 2017. Unul a fost trimis în judecată pentru fapte de competența DNA. Un alt procuror a fost sancționat disciplinar.

Am avut și avem toleranță zero pentru neprofesionalism sau lipsă de integritate. Ne-am delimitat prin ceea ce am făcut de astfel de fapte, am schimbat anumite proceduri interne pentru a înlătura riscurile identificate, am efectuat controale și am dispus noi reguli interne, mai stricte. Ne preocupăm de modificarea procedurii de recrutare a procurorilor în DNA pentru a putea identifica și alte aspecte comportamentale nu doar profesionale.

Dragi colegi,

Știu că ne-am făcut datoria cu mult efort, cu profesionalism și am respectat legea în tot ceea ce am făcut. Atunci când sunt critici venite dinspre societate, trebuie să ni le asumăm, desigur. Statutul nostru ne obligă la reținere. Nu putem întotdeauna comunica în astfel de situații. Consiliul Superior al Magistraturii este cel chemat să analizeze dacă astfel de critici sunt justificate, așa cum tot CSM este cel care ne apără reputația atunci când suntem supuși unor atacuri nedrepte.
DNA a devenit în acești ani și un model de eficiență în societate, dar acest lucru implică și o responsabilitate crescută. Doar împreună și cu consecvență vom continua să dovedim celor care ne-au susținut și au fost alături de noi că am meritat și merităm această încredere.
Îmi doresc ca dificultățile și reușitele noastre să fie cunoscute și înțelese la nivelul societății românești, pentru că în fond ne dedicăm activitatea pentru ca România să fie mai curată. Un loc curat în care să rămânem, nu din care să plecăm în altă țară.
Și sunt convinsă că avem resursele să dovedim și în continuare că suntem procurori de profesioniști și că munca noastră e strict în limitele legii.

Doamnelor și domnilor,

Nu putem să vorbim despre activitatea din anul 2017 fără să arătăm provocările pe care le-am avut: încercările de modificare a legislației și atacurile fără precedent la adresa noastră și a activității noastre.
Au existat încercări în 2017 de a modifica legislația în sensul dezincriminării unor fapte, al eliminării unor instrumente legale investigative sau modificarea statutului procurorului.

Am criticat în mod transparent și argumentat aceste modificări. Am publicat opiniile și argumentele noastre, le-am trimis procurorului general, Consiliului Superior al Magistraturii. Vom continua să facem același lucru dacă vor exista și alte încercări. Noi nu facem legea. Noi o aplicăm. Dar avem datoria de a spune ce riscuri sunt dacă anumite modificări legislative intră în vigoare.

Ne opunem slăbirii legislației.
Ne opunem eliminării garanției legale a independenței procurorului.
Ne opunem eliminării dispozițiilor legale care ne ajută să investigăm fapte grave care afectează societatea.
Pledoaria noastră este pentru o legislație stabilă. Pledoaria noastră este pentru o legislație în care procurorii să fie independenți.
Independența procurorilor este o valoare incoruptibilă.

Prioritățile noastre pentru anul 2018 sunt:

  • soluționarea cauzelor vechi
  • investigarea fraudelor cu fonduri europene
  • investigarea fraudelor în achiziții publice
  • recuperarea prejudiciilor
  • creșterea standardelor de calitate în activitatea de urmărire penală și în susținerea cauzelor în instanță.

Stimați invitați,

Vă mulțumesc pentru cooperarea bună din acest an și pentru sprijinul acordat activității și instituției noastre. Sper să colaborăm la fel de eficient și în acest an.
Mulțumesc reprezentanților ambasadelor prezente astăzi pentru sprijinul în realizarea programelor internaționale ale DNA și suportul lor constant în activitatea noastră.

Dragi colegi,

Vă mulțumesc pentru munca din acest an. Pentru solidaritate și pentru implicare. Pentru munca onestă și dificilă pe care o faceți zilnic. Vreau să ne continuăm activitatea și împreună să dovedim că DNA este o instituție profesionistă, activă și consecventă.

___________

UPDATE 11.00 Preşedintele Klaus Iohannis a sosit la Cercul Militar Naţional, unde are loc prezentarea bilanţului DNA pe 2017. El a fost întâmpinat de Laura Kovesi, şefa DNA.

Întrebat de jurnalişti ce decizie va lua în privinţa cererii de revocare a şefei DNA, şeful statului a răspuns că mai aşteaptă documente.

„Încă aştept motivarea deciziei CSM. Dar, după cum arată lucrurile, suntem departe de o revocare”, a declarat Klaus Iohannis.

___________

Şedinţa de bilanţ al DNA va avea loc de la ora 11.00, iar la aceasta va lua parte şi preşedintele Klaus Iohannis, a anunţat, marţi seară, Administraţia Prezidenţială.

Cu o zi în urmă, la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a reproşat procurorului şef al DNA că nu i-a trimis raportul de bilanţ al DNA pe care aceasta îl va prezenta miercuri. De asemenea, el a spus că, deşi a fost invitat, nu va participa la şedinţă.

„Spuneaţi că aveţi deschidere la dialog, ceea ce este foarte bine. Mâine aveţi bilanţul, mâine e 28 februarie şi până mâine trebuia să îmi trimiteţi raportul şi eu nu l-am primit. Aveţi explicaţii? Sigur că aveţi. Mi-aţi trimis şi o invitaţie şi vă mulţumesc, dar eu sigur nu voi veni. Pentru că eu vin acolo să mă uit la dumneavoastră ca ministru al Justiţiei fără să vă îndepliniţi obligaţia din lege să îmi daţi raportul”, i-a spus ministrul Justiţiei procurorului şef al DNA.

Kovesi i-a răspuns că a colectat datele statistice şi că legea prevede că aceste date se prezintă public până în ultima zi a lunii februarie, acesta fiind motivul pentru care bilanţul a fost stabilit mâine. „Într-adevăr, am trimis invitaţii din timp. Pentru că sunt foarte multe date de colectat, noi am finalizat acest lucru săptămâna trecută, raportul a fost finalizat în cursul zilei de ieri, iar astăzi am semnat adresele prin care am transmis raportul către invitaţii la bilanţ. Am trimis raportul la procurorul general, care urmează să vi-l trimită dumneavoastră”, a explicat Kovesi. „Potrivit legii nu ştiu care o spuneţi dumneavoastră, raportul se trimite la invitaţi. Eu m-am referit la legea care spune că trebuie să ajungă la ministrul Justiţiei”, a replicat Toader.

Schimbul de replici între ministrul Justiţiei şi procurorul şef al DNA a continuat, Kovesi spunându-i că raportul de activitate se prezintă public până în ultima zi a lunii februarie şi, în forma scrisă, se înaintează procurorului general al PICCJ, care urmează să i-l trimită. „Ştiu, dar tocmai aţi spus că se trimite la invitaţi. Haideţi să dăm banda să vedeţi”, a răspuns Toader. La precizarea procurorului şef al DNA, că i-a trimis raportul în cursul zilei de marţi, Toader a răspuns: „Aşa, şi-l citesc la noapte”.

În şedinţa Secţiei pentru procurori, procurorul şef al DNA a răspuns la toate cele 20 de acuzaţii aduse de ministrul Justiţiei în raportul în baza căruia a cerut revocarea ei din funcţie, Kovesi spunând că motivele invocate de Tudorel Toader sunt nereale, nedovedite şi netemeinice, iar unele nu se confirmă cu nimic în realitate.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, după ce procurorul şef al DNA şi-a prezentat punctul de vedere, că raportul acesteia „poate fi seducător, convingător”, dacă îl face în faţa celor care nu se pricep deloc şi că pe el nu îl poate convinge. El a mai spus că speră că adevărul va ieşi la suprafaţă, pentru că „societatea are nevoie să ştie adevărul, ca să ştie ce măsuri să ia”. În replică, Kovesi a spus că nu a venit la CSM pentru a-l convinge pe ministru, ci pentru a oferi explicaţii şi probe că ceea ce a susţinut el nu este adevărat.

Secţia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ solicitării ministrului Justiţiei de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Votul în sedinţa Secţiei pentru procurori a CSM a fost 6-1 „împotriva” cererii de revocare, votul „pentru” fiind din partea ministrului Justiţiei.

Avizul CSM este unul consultativ, decizia revenindu-i preşedintelui Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea, vineri, că raportul prezentat de ministrul Justiţiei a fost lipsit de claritate şi de temeinicie şi că nu vede motive temeinice, din ceea ce a prezentat ministrul, pentru a propune revocarea procurorului şef al DNA. „Nu am văzut raportul, nu l-a văzut nimeni raportul pe care s-a bazat domnul ministru, însă prestaţia pe care a avut-o aseară, sincer, nu mi-a plăcut. Ceea ce a prezentat domnul ministru – încă o dată, nu ştiu în ce măsură cele prezentate reflectă raportul sau nu – a fost total lipsit de claritate şi, la o primă citire pe diagonală, a fost lipsit şi de temenicie. Deci, nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai spus că susţine în continuare DNA şi pe Laura Codruţa Kovesi. ”Am spus acest lucru şi aseară. Da, o susţin, susţin şi pe doamna Kovesi, susţin şi activitatea DNA. M-am exprimat în repetate rânduri că DNA face o treabă bună şi conducerea DNA face o treabă bună, iar ceea ce am auzit aseară nu a fost de natură să-mi schimbe opinia”, a afirmat preşedintele.

 

sursa:http://www.romaniatv.net/live/laura-codruta-kovesi-prezinta-raportul-de-activitate-al-dna-pe-2017-la-sedinta-klaus-iohannis_406342.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.